| Diferential de centr | Diferential folosit la sistemul de tractiune pe toate rotile (AWD) pentru a distribui forta la diferentialul din fata si la cel din spate. |
|
| Diferential de torsi | O alta forma constructiva a diferentialului central, utilizata la firma Audi, pentru modelele Quattro. |
|
| Diferential interaxi | Diferential suplimentar, folosit in cazul autovehiculelor cu tractiune integrala, pentru a permite preluarea diferentei de deplasare a rotilor de pe puntea fata, comparativ cu cele ale puntii spate (cazul trecerii peste obstacole), printr-o repartizare adecvata a cuplului motor pe fiecare dintre punti. Acesta este amplasat central, fata de axa caroserie, intre diferentialul puntii fata si cel al puntii spate. Mai rar, in limba romana, se numeste si diferential de torsiune. |
|
| Diferential partial | Diferential care reduce diferenta de viteza dintre roti. LSD-ul imbunatateste tractiunea impiedicand roata care patineaza sa mai primeasca putere de la motor. Acest lucru forteaza ambele roti tractoare sa aiba aceeasi viteza de rotatie indiferent de tractiunea disponibila. Rotile sunt totusi actionate diferit la conditii normale de drum, dar tractiunea este imbunatatita cand masina ruleaza in noroi sau pe zapada. Diferentialul partial de alunecare asigura transmiterea unei rotatii la ambele roti chiar daca una dintre ele se afla pe o portiune alunecoasa. |
|
| DIN | Acronim preluat din limba Germana pentru Deutsches Institut fur Normung (Institutul German de Standardizare), institut care a elaborat mai multe norme de standardizare cu aplicare in domeniul auto, norme recunoscute in majoritatea tarilor europene. |
|
| Directie asistata | Sistem de control al directiei (electric, hiraulic, electro-hidraulic etc.) in scopul imbunatatirii stabilitatii autovehiculului si a adaptarii tinutei de drum la viteza de deplasare. |
|
| Directie convergenta | Schimbarile in directia unei roti care apar fara ca soferul sa miste volanul. Directia convergenta poate fi cauzata de directie sau de deformatii ale pieselor de suspensie, datorate tensiunilor aparute la viraje, accelerare si/sau franare atat pe drumuri netede cat si cu denivelari. |
|
| Directie cu pinion s | Tip de directie uzual. Volanul este legat de pinion care pune in functiune o cremaliera. Pe masura ce pinionul se invarte, se pune in functiune si cremaliera, care pune in functiune mecanismul de directie, facand ca rotile sa se miste in stanga sau in dreapta. |
|
| Directie la toate ro | Mecanism care permite si rotilor din spate sa fie directionate. Unghiul de directie este adesea limitat la 2-3 grade. Acest mecanism permite ca atat rotile din spate cat si cele din fata sa fie directionate pentru a imbunatati manevrabilitatea si pentru a asigura mai multa stabilitate la viraje. |
|
| Directie neutra | Situatie in care masina se afla in curba iar unghiurile de alunecare in fata si in spate au aproximativ aceeasi valoare. Desi aparent pare o stare de echilibru ideala, directia neutra nu ofera o stabilitate la fel de mare precum o usoara subvirare, la care deriva este mai mare la rotile din fata decat la cele din spate. |
|
